MeÅŸteÅŸuguri ÅŸi meÅŸteÅŸugari

                                                             VASILE  ÅžUÅžCÄ‚ 

Din 1991 Vasile ÅžuÅŸcă face, cu multã imaginaÅ£ie, măsti realizate din piele de capră ÅŸi de oaie. Este un meÅŸteÅŸug realizat cu multa dăruire. Măştile sale sunt hilare, triste sau groteÅŸti, după cum decide meÅŸterul. Departe de a fi niÅŸte simple accesorii măştile populare realizate de Vasile ÅžuÅŸcă reprezintã o lume fantastică străveche dominată de spirite ÅŸi tradiÅ£ii maramureÅŸene.

Măştile populare se pierd în preistorie, unde personaje mistice conduceau întreaga societate.

♦ Sighetul MarmaÅ£iei, ViÅŸeu de Sus, BorÅŸa , Baia Mare

♦ BucureÅŸti 2000, 2001 , 2002 , 2003 , 2004 , 2005

♦ TimiÅŸoara, Cluj Napoca, BraÅŸov, SighiÅŸoara, Sibiu

♦ 2005 - Ungaria – Festivalul de turism Budapesta 

♦ 2004 - Finlanda – Festivalul de turism din Helsinki

♦ 2004 - Germania – Festivalul Ulm al ţărilor Dunãrene 

♦ 2004 - USA – Festivalul din Philadelphia 

♦ 2003 - Slovacia - Ceemarkos

♦ 2002 – Austria - Viena Târgul InternaÅ£ional de Turism

♦ 2002 – Germania - Berlin Târgul InternaÅ£ional de Turism

♦ 2001 – Germania - Berlin Târgul InternaÅ£ional de Turism

♦ 2000 – Italia - Carnavalul din VeneÅ£ia

                                                        BURNAR TÄ‚NASE 

Face parte dintr-o familie în care olăritul a fost transmis din generaÅ£ie în generaÅ£ie, vestitul meÅŸter Tănase Cocian, la vârsta de 83 de ani, încă mai practică această meserie la fel ca ÅŸi nepotul său în vârsta 10 ani, care munceÅŸte cot la cot, împreună cu meÅŸterii. Tănase Burnar este familiarizat cu roata olarului de la vârsta de 10 ani, când realiza primele obiecte. 

El execută cu multă pricepere oale de sarmale, farfurii, căni ÅŸi ulcioare din ceramică, arse o singură dată în cuptor cu lemne construite de meÅŸter, motiv pentru care se pastrează culoarea lutului. Lutul utilizat este caolin, săpat din puÅ£uri adânci din dealul Drobodeava din Săcel, fiind foarte fin ÅŸi dens. 

Produsele ceramice de Sãcel, păstează tehnologia de fabricaÅ£ie dacică ÅŸi sunt realizate ÅŸi ornamentate doar cu elemente minerale. Ornamentele sunt simple ÅŸi copiază elemente naturale (curgerea apei, soarele, linia vieÅ£ii, desene umane, motive folclorice), motivele regăsindu-se ÅŸi în ceramica dacică. Continuitatea acestui meÅŸteÅŸug va fii transmisă generaÅ£iilor viitoare.

                                                         GRAD  GHEORGHE 

Practică apicultura de mic copil, moÅŸtenind o tradiÅ£ie de peste 100 de ani. Bunicul său practica o apicultură empirică. În vremea lui familiile de albine erau Å£inute în coÅŸuri de nuiele sau papură numite cosniÅ£i. Grad Gheorghe are 100 de stupi în 2 vetre de stupină.

El are toate uneltele necesare practicării unei apiculturi moderne: unelte pentru prelucrat ceara, stors mierea, colectarea propolisului, a polenului ÅŸi a lăptiÅŸorului de matcă, creÅŸterii intensive a mătcilor.

În această zonă muntoasă, produsele sunt ecologice deoarece nu se practică chimizarea în agricultură. Mierea de deal ÅŸi de munte este foarte gustoasă. Predomină teiul, zmeura, fânatul. Grad Gheorghe are ÅŸi miere de salcâm pentru că practică ÅŸi stupăritul pastoral.

Se poate vizita stupina care are un colÅ£ muzeistic privind evoluÅ£ia în timp a stupăritului (adăposturi, unelte vechi). Grad Gheorghe împărtăşeÅŸte din experienÅ£a sa stuparilor mai tineri sau celor interesaÅ£i de viaÅ£a albinelor. DeÅ£ine spre vânzare miere de tei, polifloră, salcâm, ceară, propolis, faguri de miere, polen.